Dermatita atopica sau eczema atopica se manifesta prin leziuni cronice, recidivante de eczema, care au anumite localizari si piele foarte uscata.
In acest articol afli care sunt cauzele si simptomele acestei afectiuni, cum poti preveni agravarea si cum se trateaza dermatita atopica.
Desi boala apare frecvent la copii sunt cazuri de dermatita atopica si la varsta adultului.
Afectiunea se asociaza cu antecedente familiale de atopie (alergii,rinite alergice, piele uscata, astm) si nivele crescute de imunoglobuline E in sange.
Termenul de atopie a fost introdus cu ani in urma pentru a descrie persoanele care aveau personal sau in familie(parinti) urmatoarele probleme: alergii, astm, piele foarte uscata si eczema.
Eczemele sunt leziuni pe piele caracterizate de prezenta de pete rosii, cu secretii pe suprafata, uneori cu fisuri si cel mai important insotite de prurit intens(mancarime).
Foarte frecventa, cu o crestere a prevalentei in ultimii ani, ajungand sa fie diagnosticata la 15-30% dintre copii si la 2-10% dintre adulti.
Majoritatea cazurilor apar in primii 5 ani de viata, 60% din cazuri avand un debut in primul an de viata.
Din fericire 70% dintre copiii cu dermatita atopica au o remisie a bolii in perioada adolescentei.
Dermatita atopica poate sa debuteze si la varsta adulta fara antecedente in copilarie.
Cazurile de copii cu dermatita atopica care asociaza astm alergic si alergii au un risc mai mare de prezenta a bolii si la varsta adulta.
In aparitia dermatitei atopice sunt implicati :
In primul rand cu prurit (mancarime). Din cauza pielii uscate si a inflamatiei mancarimea localizata este prima manifestare care apare in dermatita atopica.
Aparitia eczemelor si localizarea lor e diferita in functie de varsta pacientului.
La sugar
Leziunile de eczema apar dupa primele 3 luni de viata si sunt localizate indeosebi la nivelul fetei, pe obraji, barbie si buze.
Intr-un numar mic de cazuri sugarii pot avea o extindere a afectiunii care sa cuprinda portiuni intinse ale pielii trunchiului, zona plicii cotului si dosul mainii, scalp dar fara sa fie afectata pielea din zona scutecului.
Din cauza mancarimii sugarul este agitat, plange des si adoarme greu.
In perioada copilariei (2-12 ani)
Leziunile de dermatita atopica sunt localizate in principal la nivelul zonelor de flexie a pielii:
Leziunile sunt cu mancarime intensa si se transforma din cauza scarpinatului in placi rosii cu papule rosii in jur si cu un aspect lucios al pielii (lichenificare).
Dermatita atopica la adult
Se manifesta prin prezenta de leziuni de eczema:
O caracteristica a celor care fac dermatita atopica.
Mostenita genetic uneori, poate afecta toata suprafata corpului si se agraveaza in sezonul rece sau din cauza spalatului prea frecvent.
Intalnita mai frecvent la cei cu dermatita atopica.
Se manifesta prin zone de piele aspra, rugoasa cu papule (mici ridicaturi) rosii, dispuse mai ales pe zonele extensoare ale bratelor si coapselor si mai rar la nivelul obrajilor.
Zone hipopigmentate (albe), mai deschise la culoare, la nivelul fetei sau pe membre (brate si coapse), care dispar treptat in timp.
Se confunda adesea cu vitiligo sau pitiriazis versicolor.
Pleoapele pot fi mai pigmentate, maronii , mai ales la copiii cu dermatita atopica.
Liniile cutanate din palmele pacientilor cu dermatita atopica sunt mai adanci si mai numeroase.
✓ Orice schimbare brusca de temperatura care accentueaza uscaciunea pielii. Locuinte cu temperatura ridicata, aer uscat, imbracamintea, lenjeria prea groasa.
✓ Transpiratia – efortul fizic intens prin producerea transpiratiei accentueaza senzatia de mancarime.
✓ Sezonul rece – prin scaderea umiditatii duce la agravarea uscaciunii pielii si a leziunilor de dermatita atopica.
✓ Spalatul excesiv – inlatura filmul lipidoproteic al pielii si agraveaza uscaciunea pielii.
✓ Contactul cu substante iritante sau alergizante(detergenti, solventi, diluanti, vopsele, lacuri).
✓ Contactul cu alergeni alimentari– dermatita atopica poate fi agravata de contactul cu substante la care pacientul este alergic, cele mai frecvente fiind alergiile la kiwi, peste, alune, nuci, lapte de vaca si oua.
✓ Stressul emotional – agraveaza episoadele de eczema si mancarime.
✓ Arsurile solare – expunerea excesiva la soare si fara protectie creste uscaciunea si iritatia pielii cu dermatita atopica.
Majoritatea pacientilor cu dermatita atopica vor avea niveluri crescute de Imunoglobuline E(Ig E) si eozinofile in sange, care sunt practic un marker al atopiei (predispozitia spre alergii).
Pentru depistarea eventualelor alergii se pot face testari alegologice pentru alergeni de mediu si alimentari (Prick test) sau Patch test (pentru alergii la diverse substante chimice ).
O metoda mai precisa de depistare pentru o eventuala alergie la alimente este prin determinarea Imunoglobulinelor E specifice (exemplu IgE pentru ou, lapte, soia,etc.)
✓ Prin evitarea spalarii excesive a corpului si mainilor;
✓ Prin utilizarea de geluri de dus, sapunuri special create pentru pielea uscata;
✓ Prin evitarea hainelor de lana;
✓ Se recomanda evitarea produselor cosmetice (creme, machiaje, produse de igiena) cu parfum;
✓ Evitarea balsamului de rufe;
✓ Prin mentinerea unei temperaturi optime, stabile in incaperi si umidificarea aerului din locuinta.
✓ Pentru cei care au alergii asociate se recomanda cat mai putine covoare in locuinta, cat mai putin praf, fara flori cu polen in incaperi, evitarea contactului cu animale de companie, schimbarea mediului geografic (exemplu mutarea dintr-un oras poluat).
✓ Pentru sugari , studiile efectuate au aratat ca este important ca mama sa evite alimente alergizante pe perioada alaptatului (peste, arahide, lapte de vaca, albus de ou, soia).
✓ Alaptatul la san reduce riscul de dermatita atopica, la fel evitarea introducerii in alimentatie a alimentelor solide in primele 4 luni de viata.
IMPORTANT !
Dermatita atopica creste susceptibilitatea persoanelor cu aceasta afectiune la orice forma de infectie a pielii.
Din aceasta cauza acesti pacienti fac mult mai usor atat infectii virale (negi, herpes, molluscum) cat si infectii bacteriene (mai ales cu stafilococ) sau micotice(ciuperci).
Cazurile severe de dermatita atopica pot face o infectie generalizata cu herpes numita eczema herpeticum care necesita spitalizare si tratament injectabil cu aciclovir.
Principalul tratament in dermatita atopica este emolierea si hidratarea pielii.
Acest lucru se realizeaza prin utilizarea de creme si lotiuni emoliente , hidratante special create pentru dermatita atopica. Utilizarea lor trebuie sa fie una zilnica de 2-3 ori/zi, pe toate zonele in care pielea este uscata si iritata.
IMPORTANT!
Nu orice crema sau ulei este benefic in dermatita atopica! Unele uleiuri de plante pot avea efect ocluziv, care va duce la accentuarea eczemei sau pot fi alergizante datorita substantelor din plantele respective. Recomandarea mea este sa folosesti un produs special creat si testat pentru dermatita atopica!
La spalare se utilizeaza geluri de dus sau uleiuri de dus emoliente care realizeaza o spalare blanda, sunt fara alergeni si pastreaza filmul lipidoproteic de pe suprafata pielii.
Eczemele acute din dermatita atopica se trateaza cu dermatocorticoizi aplicati local(creme cu cortizon) o data sau de doua ori pe zi.
Medicul dermatolog iti poate recomanda creme cu cortizon adaptate ca putere de actiune la severitatea si aspectul leziunilor de eczema atopica. Nu orice crema cu cortizon este eficienta iar unele prea puternice pot produce efecte nedorite, uneori ireversibile!
Insa un tratament local pe o perioada de timp bine definita (zile-saptamani) cu o crema cu cortizon adaptata severitatii eczemei, asigura o ameliorare rapida si o disparitie a mancarimii la nivelul leziunilor, fara efecte secundare, beneficii care nu pot fi obtinute cu alte produse!
Pentru un tratament de lunga durata asociat cremelor emoliente se pot utiliza produsele care contin inhibitori de calcineurina.
Acestia nu au efectele secundare ale cortizonului, pot fi utilizati pe termen lung si produc o ameliorare de durata a dermatitei atopice.
In pusee acute ei pot fi asociati cu cremele cu cortizon.
Infectiile pielii la pacientii cu dermatita atopica trebuie tratate cat mai repede si mai eficient avand in vedere sensibilitatea crescuta a pielii in acest caz.
Antihistaminice sedative pot aduce un beneficiu pacientilor cu mancarime intensa mai ales daca aceasta afecteaza somnul pacientilor.
In cazuri mai severe poate fi benefica fototerapia sau un tratament sistemic cu prednison.
Str. Ciresilor, nr. 43A, parter, interfon 2, Cluj-Napoca