Manifestari cutanate in infectia cu Covid-19
05/02/2021
Meniu
Sari la conținut 
Aflii in acest articol despre trei lucruri pe care le poti face pentru ca alunitele sa nu devina un pericol pentru sanatatea ta.
Nevii melanocitari, numiti popular alunite sau „semne de mama”, reprezinta acumulari in piele de celule pigmentare – celulele nevice, derivate din melanocite, celulele ce ne dau culoarea pielii si au rol in protectia pielii de actiunea radiatiilor ultraviolete (radiatia solara).
Celulele nevice se grupeaza in cuiburi cu localizari variate in straturile pielii, ducand la aparitia mai multor tipuri de nevi melanocitari (alunite) despre care vom vorbi in acest articol.
Aparitia lor se datoreaza si unei componente genetice (de unde si denumirea de semne de mama) , existand o legatura intre numarul mare de alunite de la parinti si numarul (uneori chiar si localizarea) celor care apar la urmasi.
Principalul rol in aparitia si modificarea lor o are insa radiatia ultravioleta (lumina solara si sursele artificiale).
Efectul radiatiilor ultraviolete (UVA si UVB) este unul de durata, cumulativ si principalul factor cancerigen pentru piele.
Conteaza de asemenea si pigmentarea pielii, persoanele cu pielea deschisa la culoare avand o sensibilitate mai ridicata la radiatii UV si dezvoltand un numar mult mai mare de alunite.
Unele alunite, fie mostenite genetic, fie aparute spontan pot avea sau pot suferi anumite modificari in structura, modificari care sunt prezente si la nivelul celulelor ce le compun si reprezinta un stadiu precursor pentru melanom, cancerul de piele dat de celulele pigmentare.
Melanomul este cea mai periculoasa si agresiva forma de cancer al pielii cu risc de metastazare de la grosimi in piele de sub 0,5 mm.
Alunitele cu modificari se numesc nevi atipici (alunite atipice) iar prezenta lor si numarul mare de astfel de alunite reprezinta factori de risc pentru aparitia unui melanom la persoana respectiva.
Orice alunita nou aparuta, mai ales dupa 30 de ani si care creste in decursul catorva luni sau ani, are modificari de aspect si culoare trebuie investigata de un medic dermatolog, pentru ca poate fi de fapt un melanom in evolutie.
Am inclus acest paragraf in articol din cauza acelor mituri false, perpetuate din generatie in generatie, bazate pe lipsa de educatie medicala, care circula in popor si care provoaca o crestere a numarului de decese date de melanom.
Cele mai cunoscute sunt acelea ca :
Alunitele nu trebuie scoase chirugical, chiar daca medicul iti spune sa o faci, pentru ca o sa faci cancer si vei muri din cauza asta.
Am vazut suficiente tragedii cauzate de acest mit fals, din cauza caruia persoane tinere, de la 25 la 40 de ani, cu familii si copii, au stat si s-au uitat ani de zile la un melanom cum creste si se extinde si au venit la un consult dermatologic intr-un stadiu in care sansele de supravietuire erau zero sau foarte mici!
E foarte important sa intelegeti ca excizia unui melanom nu declanseaza metastazarea lui.
Un melanom poate metastaza si de la grosimi in piele de sub 0,5 mm, cu mult inainte sa fie descoperit si excizat. Metastaze pot sa apara si la 5 sau chiar 10 ani de la depistarea si excizia unui melanom.
Insa, cu cat melanomul este lasat sa evolueze cu atat mai mari sunt riscurile de metastazare si sansele de supravietuire sunt tot mai mici!
De acea orice alunita suspecta, nou aparuta si care creste si se modifica trebuie investigata si daca are elemente de risc, ea trebuie excizata.
Excizia unei alunite atipice inseamna eliminarea riscului ca acea leziune sa devina melanom! Fara nici un fel de risc pentru sanatatea pacientului!
Un alt mit fals este acela ca:
Alunitele taiate sau cu fire de par smulse se vor canceriza.
Chiar daca sunt taiate, julite, smulse firele de par din ele alunitele nu se cancerizeaza! Pot insa ca creasca dupa traumatism, sa prezinte cicatrici care sa le modifice aspectul si sa le creeze un aspect de leziuni suspecte.
Cel mai bine in astfel de cazuri este sa faceti un consult dermatologic cu dermatoscopie care sa elimine orice suspiciune.
Atentie insa la orice alunita care sangereaza sau prezinta ulceratii pe suprafata fara ca aceasta sa fi fost traumatizata in trecut. Sangerarea si ulceratia spontane pot fi un semn de melanom in faza de crestere verticala.
O sa va prezint doar cateva din tipurile cele mai frecvente, cu accent pe cele care pot fi periculoase si care necesita o urmarire atenta si excizia lor chirurgicala daca este cazul.
Alunitele comune (nevi melanocitari)
In functie de localizarea in straturile pielii a cuiburilor de celule nevice au aspecte si forme caracteristice, putand fi: jonctionale, compuse si dermice.
Nev melanocitar jonctional
Nev dermal
Nev dermal in scalp
Nevii dermali au un risc foarte scazut de transformare in melanom (dar care exista totusi!) dar uneori necesita excizie din motive estetice (mai ales cele de pe fata sau din scalp) sau din cauza inflamatiei date de traumatizarea repetata.
Apar de la nastere sau in primele saptamani de viata. Cei de dimensiuni mici si medii au un risc foarte scazut de aparitie a unui melanom. De multe ori au fire de par pe suprafata.
Nev congenital
Uneori insa pot fi de dimensiuni foarte mari chiar si pe jumatate din suprafata corpului. Nevii congenitali mari >20 cm diametru si cu grosime mare au un risc ridicat de aparitie al unui melanom in structura lor. Excizia lor cat mai rapid cu putinta este o recomandare ferma.
Apar pe locul unei alunite excizate incomplet. Celulele nevice restante se inmultesc si dau un aspect de alunita atipica sau chiar de melanom.
Istoricul leziunii elimina insa riscul unei leziuni cancerigene. Se poate reexciza.
Nev recurent
O caracteristica a celor care fac dermatita atopica.
Mostenita genetic uneori, poate afecta toata suprafata corpului si se agraveaza in sezonul rece sau din cauza spalatului prea frecvent.
Intalnita mai frecvent la cei cu dermatita atopica.
Se manifesta prin zone de piele aspra, rugoasa cu papule (mici ridicaturi) rosii, dispuse mai ales pe zonele extensoare ale bratelor si coapselor si mai rar la nivelul obrajilor.
Zone hipopigmentate (albe), mai deschise la culoare, la nivelul fetei sau pe membre (brate si coapse), care dispar treptat in timp.
Se confunda adesea cu vitiligo sau pitiriazis versicolor.
Pleoapele pot fi mai pigmentate, maronii , mai ales la copiii cu dermatita atopica.
Liniile cutanate din palmele pacientilor cu dermatita atopica sunt mai adanci si mai numeroase.
Atentie!
Astfel de leziuni apar frecvent dupa distrugerea partiala chimica sau termica a alunitelor.
Am intalnit numerosi pacienti care au apelat la serviciile a diversi „ vraci” , care contra unor sume care depasesc adesea costul unei consultatii si chiar al unei excizii efectuate intr-un cabinet modern, le-au aplicat pe alunite diverse combinatii de acizi cu extracte de plante.
Rezultatele acestor arsuri chimice sunt de multe ori aparitia unei alunite recurente si a unei cicatrici cheloide si inestetice.
Riscul major insa la care se expun este acela de a face o arsura chimica peste un melanom in stadiu de debut, ceea ce duce la camuflarea leziunii canceroase si la favorizarea diseminarii ei.
Halo nevus- alunitele depigmentate
Aceste alunite sunt initial alunite pigmentate, fara modificari, care la un moment dat incep sa prezinte un halou alb, depigmentat in jurul lor.
Pot ramane astfel mult timp sau chiar pot sa dispara complet ramanand doar zona depigmentata. Pielea se repigmenteaza treptat in ani de zile.
Nu sunt periculoase. Uneori se pot asocia cu boala numita vitiligo (depigmentarea pielii).
Nev Halo
Alunitele rosii-roz – nevii Spitz
Sunt alunite rosii sau roz, adesea sub forma unui nodul. Se intalnesc frecvent si la copii. Apar adesea brusc si cresc repede.
Necesita urmarire atenta dermatoscopica la copii iar aparitia lor la adulti necesita excizia lor.
Desi ele nu sunt canceroase, exista o forma de melanom, melanomul acrom (lipsit de melanina), care este foarte asemanator atat la examinarea directa cat si la dermatoscopie, diagnosticul diferential fiind dificil si necesitand examen histopatologic cu coloratii speciale pentru depistare.
Nev Spitz
Alunitele atipice (nevi melanocitari atipici)
Sunt cele mai periculoase deoarece prezinta un risc crescut de transformare, la un moment dat , intr-un melanom.
Nevi melanocitari atipici
Imagine dermatoscopica pentru o alunita atipica
Alunitele atipice pot avea forme extrem de variate, exista insa cateva caracteristici(criterii), prin care le putem clasifica ca fiind atipice, pe baza algoritmului ABCDE.
Modificarile sunt vizibile si cu ochiul liber uneori, in alte cazuri doar la o examinare cu dermatoscopul facuta de un medic dermatolog.
Pentru o alunita atipica (cu risc) criteriile ar fi :
A– Asimetria – au aspect diferit intre anumite zone, o zona poate fi mai mare si cu structuri diferite fata de zona opusa sau alaturata.
B– Bordurile (marginile) – neregulate, imprecise ca delimitare in pielea din jur si cu extensii.
C– Culorile – au culori neuniforme, multe si variabile (maro inchis, maro deschis, negru, roz,rosu ).
D– Dimensiuni – au de obicei diametrul peste 5 mm, adesea peste 10 mm.
E– Evolutia – poate cel mai important criteriu de urmarit, atat cu ochiul liber cat si dermatoscopic. Cresterea in dimensiuni, modificari vizibile de margini sau de culori pe parcursul a cateva luni sau de la un an la altul este un semnal de alarma ce nu trebuie ignorat.
Alunitele atipice pot sa apara din pubertate si pana dupa 40 de ani. Prezenta de alunite atipice asociat unui numar mare de alunite(>75 ) creste semnificativ riscul de melanom.
Asta nu inseamna sa eviti in totalitate soarele , dar trebuie sa ai grija sa nu ajungi sa faci arsuri solare la plaja sau din cauza sedintelor de solar.
Arsurile solare reprezinta o trauma severa pentru piele, care favorizeaza formarea si agregarea de celule nevice cu aparitia alunitelor, produc mutatii in structura ADN-ului celular, mutatii procancerigene si accelereaza imbatranirea pielii.
Expunerea indelungata la soare creste in timp riscul de cancere de piele.
Dermatoscopia este o examinare realizata de medicul dermatolog cu ajutorul dermatoscopului, un microscop special care ii permite sa vada structurile leziunilor de pe piele mult mai in detaliu decat cu ochiul liber sau cu o lupa obisnuita.
Anumite modificari sunt sugestive pentru o leziune precanceroasa (alunita atipica), asa incat pe baza acestora medicul dermatolog iti poate recomanda fie urmarirea mai frecventa a leziunii (la 3 sau la 6 luni) fie excizia ei, daca modificarile sunt mai severe.
Monitorizarea alunitelor suspecte se poate face si prin videodermatoscopie, examinare care permite si fotografierea leziunilor cu inregistrarea lor si crearea unei harti dermatoscopice a alunitelor de pe corp. Ele pot fi astfel rapid reexaminate si prin compararea fotografiilor orice modificare poate fi rapid descoperita.
Leziunile cu evolutie rapida si modificari de structura alarmante necesita excizia si examinarea histopatologica pentru un diagnostic de certitudine.
Unele alunite (fara sa fie atipice) pot avea au un aspect atat clinic cat si dermatoscopic foarte alarmant, din cauza unei dispuneri a celulelor nevice pe nivele si in concentratii diferite. Marja de diagnostic fals pozitiv dermatoscopic pentru o alunita atipica este intre 10-15%. Din fericire marja de diagnostic fals negativ pentru un melanom este mult mai mica.
Cea mai buna metoda de preventie a melanomului este verificarea, cel putin anuala, a leziunilor pigmentare de pe corp.
Un rol important il are autoexaminarea, metoda prin care si tu poti sesiza modificari de dimensiuni, culori, forma sau orice leziune (alunita) nou aparuta.
Atunci cand te afli intr-o astfel de situatie nu ezita sa te adresezi unui medic dermatolog pentru o dermatoscopie.
E o examinare care facuta la timp iti poate salva viata!
Str. Ciresilor, nr. 43A, parter, interfon 2, Cluj-Napoca
